Le vezi de dinafara, mari, impozante, urate. Mult prea putine dintre ele sunt renovate dar oricum ar fii tot impunatoare iti para >parca iti dau o senzatie de expunere totala. Una e sa sta intr-un bloc, unde maxim sunt 6 apartamente pe un etaj si alta e sa locuiesti intr-un camin unde sunt cel utin 30 de camere pe un palier.
Odata ajuns in acea lume, totul se schimba. Te obijnuiesti cu ideea. majoritatea caminelor au bai comuna si daca la inceput ti se pare ciudat, tnte-un final te obijnuiestei fara acea intimitate a undei bai private.
Viata in camin e alttceva, odata intrat acolo totul se schimba, E ceva ce trebuie sa faci macar odata in viata pentru ca e o experienta.
Oamenii de aici, cel putin pentru un moment, uita de mizeria de afara si fac ceea ce le place. Doi joaca table pe palier, altul trist isi fumeaza tigara in fine, sprijinit de usa camerei, Cineva merge cu o oala la bucatarie, unii impart pliante, dintr-o camera se aude tare muzica, din alta, zgomoltele de placere ale unei tipe iar altul se uita tare la un film de actiune. Daca vorbesti tare se aude si din afara si din interior, nu poti sa dormi decat cand dorm majoritatea si nu poti sa faci galagie cand ceilalti nu fac. Regul majoritatii este regula principala.
Dimineata femeia de serviciu injura pe cei ce au lasat mizerie pe palieer si nervoasa isi aruncva ustensilele. Cu o seara inainte statusera multi acolo si au povestit despre scoala. Cei mai mici cereau informatiii despre profesori, cei mari le povesteau intamplari cu ei.
Cand se ia netul sau in cel mai rau caz, curentul, se mai aduna toti pe culoar. In rest, grupuri, grupulete, din cand in cand. Aici, nu e baie comuna si nu prea ai de ce iesii pe palier. In camera ta micuta faci ce vrei. Ai net, ai cablu tv, ai apa si caldura. Ce iti mai trebuie?
Fericire? Poate si pe aia o cumperi mai scump sau mai ieftin si te tine mai mult sau mai putin. oricum ce faci acum, nu o sa mai faci niciodata. E ultima sansa, ca student, apoi vin greutatile. Un serviciu, o familie, o casa...
Nu ar trebuii saigti pese de ce e afara, de mizeria de dincolo da viata asta, sa incerci sa traiesti clipa, dar nu poti...
Odata ajuns in acea lume, totul se schimba. Te obijnuiesti cu ideea. majoritatea caminelor au bai comuna si daca la inceput ti se pare ciudat, tnte-un final te obijnuiestei fara acea intimitate a undei bai private.
Viata in camin e alttceva, odata intrat acolo totul se schimba, E ceva ce trebuie sa faci macar odata in viata pentru ca e o experienta.
Oamenii de aici, cel putin pentru un moment, uita de mizeria de afara si fac ceea ce le place. Doi joaca table pe palier, altul trist isi fumeaza tigara in fine, sprijinit de usa camerei, Cineva merge cu o oala la bucatarie, unii impart pliante, dintr-o camera se aude tare muzica, din alta, zgomoltele de placere ale unei tipe iar altul se uita tare la un film de actiune. Daca vorbesti tare se aude si din afara si din interior, nu poti sa dormi decat cand dorm majoritatea si nu poti sa faci galagie cand ceilalti nu fac. Regul majoritatii este regula principala.
Dimineata femeia de serviciu injura pe cei ce au lasat mizerie pe palieer si nervoasa isi aruncva ustensilele. Cu o seara inainte statusera multi acolo si au povestit despre scoala. Cei mai mici cereau informatiii despre profesori, cei mari le povesteau intamplari cu ei.
Cand se ia netul sau in cel mai rau caz, curentul, se mai aduna toti pe culoar. In rest, grupuri, grupulete, din cand in cand. Aici, nu e baie comuna si nu prea ai de ce iesii pe palier. In camera ta micuta faci ce vrei. Ai net, ai cablu tv, ai apa si caldura. Ce iti mai trebuie?
Fericire? Poate si pe aia o cumperi mai scump sau mai ieftin si te tine mai mult sau mai putin. oricum ce faci acum, nu o sa mai faci niciodata. E ultima sansa, ca student, apoi vin greutatile. Un serviciu, o familie, o casa...
Nu ar trebuii saigti pese de ce e afara, de mizeria de dincolo da viata asta, sa incerci sa traiesti clipa, dar nu poti...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu