Timp

De ce...?

Ne petrecem timpul in orase cenusii, in aglomeratii urbane, cu oameni ce trec grabiti pe langa noi. Sirene de la ambulate, accidente, politia, trafic intens si mult praf. Cautam ceva colorat in griul asta monoton si inafara de reclame frumos compuse nu agasim nimic. Florile mor pe sraturi mici cu iarba, copacii se usuca, oamenii sunt tot mai rai...
Incerc sa caut ceva frumos in aceasta monotonie apasatoare a oraselor mari din Romania. Ma voi referii aici la ceea ce vad frumos in Iasi (unde invat), Bacau (unde imi e casa) si Bucuresti (unde rar merg pentru ami vizita prietenii).
Si mai nou in Tokyo...

luni, 8 noiembrie 2010

Strada Sf Teodor Iasi

Se spune ca degeaba esti student in Iasi daca nu ai mancat macar odata shaworma la Woarda.
Am trecut de cateva ori pe strada unde banuiam ca e Warda, dar am trecut noaptea, cand ma intorceam de la Pim-ul de pe Independentei si niciodata nu am fost curios sa ma uit unde anume e acest fast-food.
Stiam ca e al unui arab si ca mereu e full si ca este foarte amabil cu tine.
Si uite cum in seara asta s-a ivit ocazia sa merg. Ral trebuia sa ia o shaworma pentru cineva si am zis ca merg cu ea. O iei pe strada de langa UMF si mergi inconjurand zidurile universitatii. La un moment dat ne-am oprit si am luat-o pe jos. Strada are cladiri vechi, de mahala de secol 19, patratoase, cu geamuri mari si balconase mici din fier forjat. Majoritatra imobilor sunt drapanate si la parter e cate un mic barulet. Pe strada intunecoasa nu era nici un roman. Numai arabi si negri. Un barulet frumos pictat in rosu mi-a sarit in ochi. M-am uitat pe geam si inauntru erau numai negri. Apoi era un market cu cativa arabi inauntru, cateva cafenele cu narghilea si intr-un loc multe masini parcate. Sigur acolo era. O locatie mica cu faianta pe jos si full. Fum si miros de carne. Ne-a intampinat patronul si ne-a zis ca nu sunt locuri. Am zis ca luam la pachet si ne-a zambit. In fata noastra era la rand o negresa si un arab iar la mese nu cred ca erau prea multi romani.
Ne-am intors la masina si eu am decis sa mananc shaworma in strada. Parcasem langa o initrare intunecata in una dintre cladiri. Mirosea usor a urina dar nu ma deranja. Aveam in gura cea mai buna shaworma pe care am mancat-o vreodata. Din scara intunecoasa a iesit o femeie, si a aruncat un lighian cu scursuri. Apoi de pe alta usa a iesit o tigancusa ce vorbea la telefon. Era o alta lume, un alt oras. Parca uitat de lume, ca un micro oras, cum sunt orasele chinezesti in marile orase Americane, asa la Iasi e aceasta strada, Sf. Teodor, o strada unica in Iasi si de ce nu in Romania.