Se spune ca degeaba esti student in Iasi daca nu ai mancat macar odata shaworma la Woarda.
Am trecut de cateva ori pe strada unde banuiam ca e Warda, dar am trecut noaptea, cand ma intorceam de la Pim-ul de pe Independentei si niciodata nu am fost curios sa ma uit unde anume e acest fast-food.
Stiam ca e al unui arab si ca mereu e full si ca este foarte amabil cu tine.
Si uite cum in seara asta s-a ivit ocazia sa merg. Ral trebuia sa ia o shaworma pentru cineva si am zis ca merg cu ea. O iei pe strada de langa UMF si mergi inconjurand zidurile universitatii. La un moment dat ne-am oprit si am luat-o pe jos. Strada are cladiri vechi, de mahala de secol 19, patratoase, cu geamuri mari si balconase mici din fier forjat. Majoritatra imobilor sunt drapanate si la parter e cate un mic barulet. Pe strada intunecoasa nu era nici un roman. Numai arabi si negri. Un barulet frumos pictat in rosu mi-a sarit in ochi. M-am uitat pe geam si inauntru erau numai negri. Apoi era un market cu cativa arabi inauntru, cateva cafenele cu narghilea si intr-un loc multe masini parcate. Sigur acolo era. O locatie mica cu faianta pe jos si full. Fum si miros de carne. Ne-a intampinat patronul si ne-a zis ca nu sunt locuri. Am zis ca luam la pachet si ne-a zambit. In fata noastra era la rand o negresa si un arab iar la mese nu cred ca erau prea multi romani.
Ne-am intors la masina si eu am decis sa mananc shaworma in strada. Parcasem langa o initrare intunecata in una dintre cladiri. Mirosea usor a urina dar nu ma deranja. Aveam in gura cea mai buna shaworma pe care am mancat-o vreodata. Din scara intunecoasa a iesit o femeie, si a aruncat un lighian cu scursuri. Apoi de pe alta usa a iesit o tigancusa ce vorbea la telefon. Era o alta lume, un alt oras. Parca uitat de lume, ca un micro oras, cum sunt orasele chinezesti in marile orase Americane, asa la Iasi e aceasta strada, Sf. Teodor, o strada unica in Iasi si de ce nu in Romania.
Am trecut de cateva ori pe strada unde banuiam ca e Warda, dar am trecut noaptea, cand ma intorceam de la Pim-ul de pe Independentei si niciodata nu am fost curios sa ma uit unde anume e acest fast-food.
Stiam ca e al unui arab si ca mereu e full si ca este foarte amabil cu tine.
Si uite cum in seara asta s-a ivit ocazia sa merg. Ral trebuia sa ia o shaworma pentru cineva si am zis ca merg cu ea. O iei pe strada de langa UMF si mergi inconjurand zidurile universitatii. La un moment dat ne-am oprit si am luat-o pe jos. Strada are cladiri vechi, de mahala de secol 19, patratoase, cu geamuri mari si balconase mici din fier forjat. Majoritatra imobilor sunt drapanate si la parter e cate un mic barulet. Pe strada intunecoasa nu era nici un roman. Numai arabi si negri. Un barulet frumos pictat in rosu mi-a sarit in ochi. M-am uitat pe geam si inauntru erau numai negri. Apoi era un market cu cativa arabi inauntru, cateva cafenele cu narghilea si intr-un loc multe masini parcate. Sigur acolo era. O locatie mica cu faianta pe jos si full. Fum si miros de carne. Ne-a intampinat patronul si ne-a zis ca nu sunt locuri. Am zis ca luam la pachet si ne-a zambit. In fata noastra era la rand o negresa si un arab iar la mese nu cred ca erau prea multi romani.
Ne-am intors la masina si eu am decis sa mananc shaworma in strada. Parcasem langa o initrare intunecata in una dintre cladiri. Mirosea usor a urina dar nu ma deranja. Aveam in gura cea mai buna shaworma pe care am mancat-o vreodata. Din scara intunecoasa a iesit o femeie, si a aruncat un lighian cu scursuri. Apoi de pe alta usa a iesit o tigancusa ce vorbea la telefon. Era o alta lume, un alt oras. Parca uitat de lume, ca un micro oras, cum sunt orasele chinezesti in marile orase Americane, asa la Iasi e aceasta strada, Sf. Teodor, o strada unica in Iasi si de ce nu in Romania.
