Viata din camin

Le vezi de dinafara, mari, impozante, urate. Mult prea putine dintre ele sunt renovate dar oricum ar fii tot impunatoare iti para >parca iti dau o senzatie de expunere totala. Una e sa sta intr-un bloc, unde maxim sunt 6 apartamente pe un etaj si alta e sa locuiesti intr-un camin unde sunt cel utin 30 de camere pe un palier.
Odata ajuns in acea lume, totul se schimba. Te obijnuiesti cu ideea. majoritatea caminelor au bai comuna si daca la inceput ti se pare ciudat, tnte-un final te obijnuiestei fara acea intimitate a undei bai private.
Viata in camin e alttceva, odata intrat acolo totul se schimba, E ceva ce trebuie sa faci macar odata in viata pentru ca e o experienta.
Oamenii de aici, cel putin pentru un moment, uita de mizeria de afara si fac ceea ce le place. Doi joaca table pe palier, altul trist isi fumeaza tigara in fine, sprijinit de usa camerei, Cineva merge cu o oala la bucatarie, unii impart pliante, dintr-o camera se aude tare muzica, din alta, zgomoltele de placere ale unei tipe iar altul se uita tare la un film de actiune. Daca vorbesti tare se aude si din afara si din interior, nu poti sa dormi decat cand dorm majoritatea si nu poti sa faci galagie cand ceilalti nu fac. Regul majoritatii este regula principala.
Dimineata femeia de serviciu injura pe cei ce au lasat mizerie pe palieer si nervoasa isi aruncva ustensilele. Cu o seara inainte statusera multi acolo si au povestit despre scoala. Cei mai mici cereau informatiii despre profesori, cei mari le povesteau intamplari cu ei.
Cand se ia netul sau in cel mai rau caz, curentul, se mai aduna toti pe culoar. In rest, grupuri, grupulete, din cand in cand. Aici, nu e baie comuna si nu prea ai de ce iesii pe palier. In camera ta micuta faci ce vrei. Ai net, ai cablu tv, ai apa si caldura. Ce iti mai trebuie?
Fericire? Poate si pe aia o cumperi mai scump sau mai ieftin si te tine mai mult sau mai putin. oricum ce faci acum, nu o sa mai faci niciodata. E ultima sansa, ca student, apoi vin greutatile. Un serviciu, o familie, o casa...
Nu ar trebuii saigti pese de ce e afara, de mizeria de dincolo da viata asta, sa incerci sa traiesti clipa, dar nu poti...

Bacau Vs Iasi

Primul lucru pe cre l-am observat cand am ajuns in Iasi, de fapt al doilea, ca primul au fost cainii, a fost ca iesenii au ceva cu Bacaul si ca bacauanii sunt cei mai mandrii. Daca un iesean se ia de Bacau, toti bacauanii sar, in schimb un galatean nu ar sarii daca s-ar lua cineva de Galati.
Dar ce e atat de special la Bacau? In afara ca e pozitionat cam in centrul Moldovei si are aproape muntele (vezi Slanic Moldova), Bacau a aparut si intr-o droaie de topuri ca top 10 orase curate, orase dinamice, orase scumpe, cu toate ca nu este un oras foarte mare, fiind mai mic ca Iasiul, Galatiul, din moldova.
Adevarul e ca in Bacau lumea e mai dezgetata si mai in ton cu actualitatea, probabil si un pic prea mult fitzoasa, insa daca te obijnuiesti cu asta, ti se pare un lucru normal. In Iasi oamenii sunt mai conservatori si tin mai mult la valorile spirituale, la ideea de familie, sunt mai pudici, mai credinciosi.
La capitolul curatenie si amenajare spatii publice Bacaul intrece multe orase. Bacaul este curat si cochet. Multe parcuri, multe flori, spatii verzi amenajate, strazi asfaltate, troatoare reparate, aproape nici un caine comunitar si multa culoare in schimb ce Iasiul nou este posac, murdar, spatiile verzi nu sunt amenajate iar cainii se plimba in haite prin oras.
Iasiul bate Bacaul la cultura. Nu compari un oras universitar ca Iasiul cu un oras social ca Bacaul. In afara de un teatru si o filarmonica, aaa si vreo 4 muzee, cultura nu prea e in bacau, cu toate ca aici s-au nascut nume mari ca Bacovia, Beligan insa marele focar de cultura e la Iasi. Iasiul e boem, cand vezi Copoul, atat istorie coboara la vale cu el, de sus de la agronomie pana la fundatie. Strazi intregi pline de patrimonii, istorie si frumusete arhitecturala.
Eu iubesc amandoua orasele. Bacaul e orasul meu, cand il vad, il simt, traiesc alaturi de el, insa Iasiul ma face liber, in Iasi sunt alt om, deschis, liber.
Asa ca pentru mine nu exista nici o lupta intrwe Iasi si Bacau, poate intre Bacau si Iasi

Balciul

Cred ca notiunea de balci e impamantanita aici, in Balcani. Prin afara exista parcuri de distractie cu rideuri frumos colorate insa la noi vin la sarbatori. Intr-un loc inghesuite, cu preturi mari, se aduna lumea sa priveasca si sa isi faca curaj sa incerce o nebunie din aia colorata.
Pe rideuri rugina e acoperita cu povesti sf-iste pictate cu speriuri de vopsit, ce inchipuie nave spatiale, meteoriti sau peisaje exotice.
De cand ma stiu mi-au placut. La inceput ma dadeam in "Umbelute", apoi in "Lanturi", in "Dansatoare" iar acum rideul meu preferat e asa numitul "Ciocane". Nici nu stiu cat de sigure sunt, cand le vad asamblate din remorca unui camion, proptit cu lemne sa nu fuga. Oricum experienta data de adrelanina, invingerea temerilor sunt atuurile acestor rideuri de balci. Nu ezit si accept provocarea unui astfel de loc de distractie cand am ocazi si merita toti banii.
Sunt atat de frumoase seara, colorate cu becuri si atat de sumbre si murdare ziua, cand vezi pe langa ele mizerii ca pahare goale, coji de seminte, ambalaje. Insa de fiecare data anima orasul si-l scot din banalul in care este inconjurat.

Motivatia

Orice om erudit a auzit si cunoate ideea de "Estetica a uratului" adusa la noi de Tudor Argezii dar facuta celebra in Franta de Baudelaire. In zilele noste curentul literar este Postmodernismul. Potmodernismul incearca sa ironizeze toate curentele anterioare dar totodata impleteste intr-un singur concept toate aceste concepte trecute. E la moda acum sa adoptii concepte trecute. In arhitectura, in designe-ul de masini, in industria modei, in cinematografie si in muzica dar si in alte domenii.
Nu incerc acum ca reiau Estetica uratului a lui Arghezii ci sa caut frumoscul in mizeria orasului.
O sa fie un blog pe care nu voi scrie atat de des, ci doar cand voi gasii ceva frumos in griul citadin. Voi folosii si imagini si imi voi xpune si trairile pe care le am intr-o zi in oras.
Multumesc