Strada Sf Teodor Iasi

Se spune ca degeaba esti student in Iasi daca nu ai mancat macar odata shaworma la Woarda.
Am trecut de cateva ori pe strada unde banuiam ca e Warda, dar am trecut noaptea, cand ma intorceam de la Pim-ul de pe Independentei si niciodata nu am fost curios sa ma uit unde anume e acest fast-food.
Stiam ca e al unui arab si ca mereu e full si ca este foarte amabil cu tine.
Si uite cum in seara asta s-a ivit ocazia sa merg. Ral trebuia sa ia o shaworma pentru cineva si am zis ca merg cu ea. O iei pe strada de langa UMF si mergi inconjurand zidurile universitatii. La un moment dat ne-am oprit si am luat-o pe jos. Strada are cladiri vechi, de mahala de secol 19, patratoase, cu geamuri mari si balconase mici din fier forjat. Majoritatra imobilor sunt drapanate si la parter e cate un mic barulet. Pe strada intunecoasa nu era nici un roman. Numai arabi si negri. Un barulet frumos pictat in rosu mi-a sarit in ochi. M-am uitat pe geam si inauntru erau numai negri. Apoi era un market cu cativa arabi inauntru, cateva cafenele cu narghilea si intr-un loc multe masini parcate. Sigur acolo era. O locatie mica cu faianta pe jos si full. Fum si miros de carne. Ne-a intampinat patronul si ne-a zis ca nu sunt locuri. Am zis ca luam la pachet si ne-a zambit. In fata noastra era la rand o negresa si un arab iar la mese nu cred ca erau prea multi romani.
Ne-am intors la masina si eu am decis sa mananc shaworma in strada. Parcasem langa o initrare intunecata in una dintre cladiri. Mirosea usor a urina dar nu ma deranja. Aveam in gura cea mai buna shaworma pe care am mancat-o vreodata. Din scara intunecoasa a iesit o femeie, si a aruncat un lighian cu scursuri. Apoi de pe alta usa a iesit o tigancusa ce vorbea la telefon. Era o alta lume, un alt oras. Parca uitat de lume, ca un micro oras, cum sunt orasele chinezesti in marile orase Americane, asa la Iasi e aceasta strada, Sf. Teodor, o strada unica in Iasi si de ce nu in Romania.

Bacaul pe ploaie

Bacaul ne aduce aminte de Bacovia, toamna, cand ploua. Nu m vazut niciodata un oras atat de trist ca Bacaul pe ploaie. Toate culorile se transforma in griuri si nimic nu mai straluceste. Cand ploua orasule acaparat de oceata usoara de care nu iti dai seama decat cand te uiti in zare si totusi ea e, lasand ca totul sa fie difuz si trist. Tot orasul in plange pe Bacovia, cladirie, pomii, tot ce ne inconjoara, ii da dreptate. E urat si trist. Iti vine sa fugi, dar nu ai putere, te mananca de viu, te stoarce de energie si te intoarce pe dos. Daca vezi orasul asta pe ploaie nu osa iti placa, o sa ii vezi fata rea, o sa il vezi diavolicesc, mort si putrezit, un zombie ce se hraneste cu energiile locuitorilor.
Am fugit de oras azi pentru ca ma omora incet. Peste tot e urat pe ploaie dar ca in Bacau nu e nicaieri. Aici, la tara, unde sunt acum, e pitoresc pe ploaie, vezi verdele padurii si totusi distingi culorile, nuca orasul pe care l-am lasat in urma, ce era mancat de griul cetii...

Da, ploua cum n-am mai vazut...
Si grele talangi adormite,
Cum suna sub suri invechite!
Cum suna in sufletu-mi mut!

Oh, plansul talangii cand ploua!

Si ce enervare pe gand!
Ce zi primitiva de tina!
O bolnava fata vecina
Racneste la ploaie, razand...

Oh, plansul talangii cand ploua!

Da, ploua... si suna umil
Ca tot ce-i iubire si ura-
Cu-o muzica trista, de gura,
Pe-aproape s-aude-un copil.

Oh, plansul talangii cand ploua!

Ce basme talangile spun!
Ce lume-asa goala de vise!
... Si cum sa nu plangi in abise,
Da, cum sa nu mori si nebun?

Oh, plansul talangii cand ploua!
(George Bacovia - Ploua)

Terase

Nu imi place mai de loc vara. Poate pentru ca sunt nascut iarna si nu suport calura sau poate ca vara e prea monotona. Anotimpul meu preferat e primavara insa si vara are frumosetea ei.
Singurul lucru care imi place vara in oras sunt terasele. Ce sa iti placa in rest, cand e cald de se topeste asfaltul sub picioare, cand fara aier conditionat nu poti traii sau cand iarba e galbena de la seceta si caldura.
E atat de placut sa iesi pe inserat la o terasa pe marginea strazii sau undeva mai retras.
In fiecare an am avut cate o terasa unde ne faceam veacul, fie ca era "pe trotuar la Subway" sau "in curte la gelaterie" sau pe "terasa de rockeri de la mall", in fiecare vara, cand ajungeam acasa aveam unde sa merg.
Vara asta inca nu mi-am gasit terasa. Pe trotuar nu imi mai place, e prea aglomerat, in curte acum e fitza maxima, iar terasa piratiol de la mall nu mai exista.
In Iasi ador sa merg pe terasa la Master, printre copaci sau de ce nu la Corso.
E frumos la terasa, e parca mai racoare si e umbra si poti sa bei ceva comod pe un scaun sau o canapea. Nu e fum ca in majoritatea barurilor plus ca ai o deschidere spre priveliste mult mai dinamica. Te uiti la cine vine pe terasa sau la cine e pe strada, poti barfii pe cineva sau te poti acunde cand vezi pe cineva pe strada si nu vrei sa te vada.
Cat e sezon e fain la terasa insa toamna devine deprimant. Ar fi frumos sa existe si iarna terase, ca in tarile nordice, sa iti dea o patura cu care sa te infofolesti sa sa ai scaune cu blanuri pe ele, sa bei un ceai fierbinte in zapada, sa te uiti la apa inghetata si sa pleci mai departe...

Alb

Imi place albul, si nu pentru ca il imi sugereaza curatenie. Curat poate sa fie si alta culoare, albul imi sugereaza stil, eleganta, clasa. O camasa alba mi se pare eleganta, o haina alba, sau orice alb.
Imi place sa vad orasul alb, dupa ce a nins. E atat de frumos. Dispare monotonul gri si este inlocuit de alb. Ce-i drept ca pe strada se face mizieri imediat si ca trotoarele se innegresc si ele, dar fostele spatii verzi, ce pana de curand erau pamanturi inghetate se albesc. Albul se ajeaza pe orice postamen, gaseste oriune un loc unde sa fie zapada. Aseara, la -7 grade m-am plibat pe centru si prin parc. Era alb, era atat de frumos si de elegant. Imi inspira ceva, parca din roamanele clasice rusesti. Si desigur ca la acel alb al zapezii si la acel frig, un vin fiert a completat peisajul...
Ce frumos e orasul alb...

Luminite de sarbatori... in Iasi

A durat ceva pana sa scriu acest articol pe care il asteptam de mult. Nu am masina in Iasi si din cauza asta nu am ajuns sa vad orasul luminat. Isa aseara am avut ocazia sa ma bucur de luminite.

Imi place la nebunie orasul iarna, in decembrie de fapt. Luminile ce impodobesc orasul, brazii impodobiti si colindele ce rasuna sterg momotonia orasului, ne fac sa uitam de mizerie si de frig. 

Aseara cand am ajuns pe Stefan zburdam de fericire. Ma plimbasem din Tudor, pe Independentei, urcasem Copoul, am vazut bradul din parc, iar apoi am ajuns pe Stefan, unde in plus fata de anul trecut sunt acei turturi ce se pot vedea in poza albastrii, ce erau luminati de o onda de lumina, ce cobora astfel incat iti dadea senzatia de ploaie de lumini. E atat de frumos...

In parcul din fata Teatrului National, mobilierul stradal donat de orange, dupa turnarea reclamei de iarna, inca face furori.

Intr-o astfel de atmosfera, de sarboatoare, uiti de frig si de probleme si te bucuri de sarbatori.

Abia astept sa vad si Bacaul impodobit.

Moda Strazii

Nota: Articolul urmator se refera la persoanele, de centru, nu la cele ce locuiesc in cartiere marginase, la acestea din urma este o alta poveste

Daca te uiti la Gossip Girl de exemplu, o sa observi moda tinerilor din New York, la fel de extravaganta ca si tinutele gagicilor din Sex in the City.
Si nu e vorba doar de seriale tv si de tendintele marilor case de moda. POti observa tendinta generala chiar in magazinele uzuale.
Se poata culorile. Peste tot sunt propuse haine colorate, imprimeuri mari. Tricouri negre, roz, bleo, verzi cu imprimeuri mari, cu picaciu colorati, cu nebunii colorate, texte urbane sau modele ciudate.
Pantaloni gri cu turul jos sau pantaloni in culori pal, pantofi cu tot felul de imprimeuri sau culori curajoase si jachete futuriste.
Daca ne-am imbraca toti asa sau macar sa fim mai multi care sa incercam sa ne adaptam acestor tendinte, orasul ar fi mai frumos. Cred ca asta e si ideea, sa colorezi dinamic griul orasului, sa inveselesti atmosfera orasului prin atitudinea ta.
Hai sa incercam sa nu mai fim monotoni sa iesim nin griuri, bejuri,din negru si maro si sa incercam ceva mai colorat.
ce spui?

Orasul noaptea

Imi place mai mult orasul noaptea, cand lumina difuza oferita de becurile ce lumineaza caile, ascunde mizeriile, imperfectiunile si prostul gust. Firmele colorate, lumineaza vitrinele magazinelor, si imbie strada, parcurile sunt romantice la lumina felinarelor iar cladirile vechi, lumiate cu proiectoare sunt mult mai frumoase noaptea. Traficul e mult mai usor de degetat cand vezi multe becuri albe, rosi si galbene.
In totdeauna mi-a placut sa ma plimb noaptea prin oras. Sa observ cum lumina slaba ofera noi valori strazii, copacilor, cladirilor. Cum totul e difuz insa pare mai frumos. Pana si o cocioaba luminata cu un bec suspendat cu un fir de usa pare mai interesanta decat cand ai vedeao ziua darapanata cum e.
E misitc noaptea, e feeric. Insa e si periculos. In ungherele intunecate se ascund tot felul de bolnavi ce iti pot face rau, bolnavi ce se bucura si ei de noapte pentru ca atunci se pot manifesta.
Orasul e total schimbat noaptea, sub semnul lunii, lumea e altfel, e mai libera, regulule nu se aplica ca ziua, nu mai esti incorsetat. Noaptea te dezlantui, noaptea esti mai salbatic, mai exotic.
De aceea orasul e mai frumos noaptea...